Istoria cu blazon este istoria elitelor autentice. Este povestea unei lumi care a stralucit prin stil, prin inteligenta, bun-gust si subtilitatea conversatiei din saloane. Este istoria unor oameni care au fost binecuvantati nu numai cu avere si ranguri, ci si cu patriotism, spirit de sacrificiu si simtul datoriei. Studii istorice, jurnale, memorii, monografii, evocari, literatura „cu staif”, reeditari sau marturii inedite ne vor ajuta sa recuperam istoria dramatica si plina de farmec a vechilor elite romanesti sau de pe alte meleaguri.
Vasile Panopol a remarcat faptul ca “La noi (…) este cu totul altfel. Cronicarii nostri pomenesc rareori despre femei.” (p. 7). Asa se face ca memorialistul, istoricul si genealogistul Vasile Panopol a reunite intr-un volum informatii diverse despre modul in care erau vazute romancele de straini.
Adept al adevarului si al redarii tuturor impresiilor, Panopol nu creeaza o imagine idealizata a romancelor.
“Am reprodus cateva impresii ale calatorilor care au strabatut tarile noastre inainte de inceputul secolului al XVIII-lea. Ele nu sunt prea bogate, nici numeroase, totusi redau destul de explicit aspect feminine si trasaturi de moravuri. Voi analiza impresiile strainilor care au scris despre noi in cursul secolului al XVIII-lea. Materialul este mult mai bogat si unii dintre acesti scriitori au fost personalitati proeminente, ca d’Hauterive si principele de Ligne.” (p. 18)
„Romance vazute de straini ” se constituie intr-o lectura deosebit de interesanta, o fereastra spre o alta epoca si o oportunitate de a vedea ce i-a uimit/ce le-a atras atentia strainilor atunci cand au interactionat/le-au vazut pe romance.
O sa vedeti, poate cu surprindere, ca unii erau surprinsi ca ele isi pedepseau personalul si ca altii spuneau ca arata ca tigancile. Altii, dimpotriva, au vazut femeile frumoase, elegante, cu purtarea aleasa si balurile deosebite la care participau. In sfarsit, altii ofera o imagine mai complexa, atat asupra partilor bune, cat si asupra lucrurilor pe care le-au gasit dezamagitoare ori ciudate.
Un alt mare merit al cartii (pe langa parerile diverse incluse) este ca realizeaza o sinteza bine documentata completata de o analiza a autorului cu privire la fiecare parere in parte, la potentialele motive pentru care o persoana ar fi ramas cu o impresie sau alta si daca acea impresie era indreptatita sau nu (de pilda subliniaza faptul ca exista o diferenta insemnata intre portul traditional romanesc si hainele purtate de tiganci, cu care fusesera confundate romancele de unul dintre autorii citati in volum). In plus, cartea se constituie si intr-o fereastra asupra perioadei acoperite de scrierile pe care se bazeaza cartea – veti remarca usor obiceiuri, tinute si familii cunoscute.
„Romance vazute de straini ” arata si cat de usor se pot insela oamenii atunci cand emit judecati bazate pe doar cateva interactiuni sau pe observatii de scurta durata – de la confuzii generate de port la mirari cu privire la modul in care vizitiul conduce o caruta si unde sta, de la presupuneri despre adaptarea femeilor la formele civilizatiei si pana la cele referitoare la bogatie, studii si posibilitatea de a se casatori cu un barbat „bun”. Cartea este o lectura fascinanta din multe puncte de vedere, o incursiune inedita in trecut si o oportunitate de a vedea parerea altora despre romance.
Izvoarele literare si istorice romanesti referitoare la femeile romance din trecut, la viata si moravurile lor, sunt putine si sarace in informatii. Astfel Vasile Panopol a fost nevoit sa apeleze la surse straine, la relatari de calatorie sau studii istorice scrise de strainii care au intrat in contact cu tara noastra. Totusi el trateaza aceste informatii cu multe precautii, tinand cont de subiectivitatea , superficialitatea sau prejudecatile autorilor straini. In concluzie romancele au primit si laude (harnicia si ravna femeilor din popor, fumusetea tarancelor si a boieroaicelor), dar si critici (incuviintarea divortului, libertatea moravurilor si luxul imbracamintii boieroaicelor).
Studiul este impartit in " Scrieri anterioare secolului al XVIII-lea"; " Scrieri din secolul al XVIII-lea"; " Scrieri din secolul al XIX-lea" si se opreste la anul 1866.
